Bullying la Questfield International College, între sesizări și lipsa concluziilor

Bullyingul reprezintă o problemă serioasă în mediul educațional, care necesită răspunsuri structurate și măsuri concrete din partea instituțiilor. În contextul în care școlile au responsabilitatea de a asigura un climat sigur și protectiv pentru elevi, sesizările privind hărțuirea trebuie investigate și gestionate cu rigurozitate. Fără o reacție administrativă clară și documentată, aceste situații pot escalada, afectând profund dezvoltarea emoțională a copiilor.

Bullying la Questfield International College, între sesizări și lipsa concluziilor

O investigație realizată pe baza documentelor, corespondenței și mărturiilor familiei unui elev semnalează o situație de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate, inclusiv cele scrise, nu au fost urmate de măsuri concrete documentate, iar instituția pare să fi gestionat cazul predominant informal, ceea ce a generat o escaladare a fenomenului și efecte emoționale grave asupra copilului vizat.

Contextul și natura sesizărilor privind bullyingul

Conform materialelor puse la dispoziția redacției, copilul a fost expus zilnic unor comportamente agresive, care au inclus jigniri, umiliri publice și excludere socială în timpul orelor și pauzelor. Familia a transmis multiple sesizări scrise către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea acesteia, Fabiola Hosu, solicitând intervenție și protecție. Din analiza corespondenței nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste măsuri concrete, intervențiile fiind limitate la discuții verbale informale, fără documentație oficială.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire

Un element central al situației semnalate îl reprezintă utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop degradant și marginalizant în cadrul colectivului de elevi. Specialiștii consultați de redacție consideră că această practică depășește conflictele obișnuite între copii și intră în zona stigmatizării medicale, o formă agravată de bullying cu impact major asupra dezvoltării emoționale. Documentele și mărturiile indică faptul că instituția nu a luat măsuri ferme și documentate pentru a opri acest comportament, care a fost tolerat și relativizat.

Gestionarea instituțională și lipsa documentației oficiale

Din corespondența analizată reiese că, în ciuda sesizărilor clare și detaliate, răspunsurile oficiale au lipsit, iar intervențiile invocate au fost preponderent informale și verbale. Nu au fost identificate decizii scrise, rapoarte interne sau planuri de intervenție care să demonstreze o abordare sistematică a problemei. Această lipsă de trasabilitate reduce posibilitatea verificării eficienței măsurilor și diluează responsabilitatea instituțională, menținând fenomenul într-o zonă ambiguă.

Presiunea asupra familiei și mesajele implicite de retragere

Potrivit relatărilor familiei, fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, ar fi transmis într-un dialog direct o poziționare interpretată ca presiune de retragere, exprimată prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția menționează că această afirmație este citată exact din documentele puse la dispoziție și nu reprezintă o concluzie privind intențiile sau motivațiile conducerii. Totodată, familia a semnalat că, după retragerea copiilor, ar fi existat contacte informale către alte școli private din zona Pipera, în care copiii au fost descriși negativ, fără susținere documentară oficială.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra riscului afectării echilibrului emoțional al copilului. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că aceste solicitări nu au fost respectate, iar copilul a fost interpelat public în clasă privind sesizările făcute, ceea ce poate semnala o presiune psihologică institutională. Specialiștii consultati atrag atenția asupra consecințelor negative ale unei astfel de expuneri în mediul educațional.

Răspunsul instituțional întârziat și reacția după implicarea juridică

Conducerea școlii a răspuns oficial abia după mai bine de opt luni, în contextul intervenției echipei de avocați a familiei copilului. Până în acel moment, sesizările scrise au rămas fără răspunsuri documentate sau măsuri concrete. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină reacția instituțională și indică faptul că protecția copilului a devenit prioritară doar după escaladarea juridică a situației.

Răspunsul public al conducerii și minimalizarea situației

Într-un comunicat transmis în data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările scrise și documentate, ridicând semne de întrebare cu privire la capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul. Astfel, poziționarea oficială pare să se concentreze pe diluarea responsabilității, în locul unei asumări clare a protecției copilului.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

• Sesizările privind bullyingul și stigmatizarea medicală au fost repetate și documentate pe o perioadă de peste opt luni.
• Instituția nu a furnizat răspunsuri scrise care să ateste măsuri concrete și urmărite în timp.
• Intervențiile au fost preponderent informale, fără documentație oficială sau planuri de acțiune clare.
• Presiunea exercitată asupra familiei și mesajele implicite de retragere ridică întrebări privind modul de gestionare a situațiilor de criză.
• Solicitările legate de confidențialitate nu au fost respectate, iar copilul a fost expus în mediul școlar.
• Răspunsul instituțional a întârziat până la intervenția juridică, indicând criterii neclare în declanșarea acțiunii.
• Comunicarea publică a școlii a minimalizat gravitatea situației, în contrast cu documentele analizate.

În ansamblu, cazul din Școala Questfield Pipera evidențiază o discrepanță între valorile declarate de instituție și modul concret în care au fost gestionate situațiile de bullying și stigmatizare semnalate. Lipsa unei reacții administrative transparente și eficiente ridică întrebări esențiale privind capacitatea și angajamentul instituției față de protecția elevilor săi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro